Aparatele libere sunt aparate care respectă drepturile utilizatorilor de a le folosi, studia, modifica și distribui, așa cum fac programele libere. Aparatele libere pot fi electronice, mecanice, optice sau de orice altă natură. Pentru că aparatele electronice sunt cele mai multe și cele mai folosite în zilele noastre, dar și pentru că majoritatea nu sunt libere, ne concentrăm atenția pe aparatele electronice, fie acestea electrocasnice, aparatură electronică din autovehicule, televizoare, radiouri, imprimante, calculatoare (de birou, portabile sau mobile), accesorii etc.

Nu există o definiție larg adoptată a aparatelor libere, dar Fundația Ceata consideră a fi libere aparatele care respectă patru libertăți fundamentale ale utilizatorului:

• Libertatea 0: să folosească aparatul în orice scop.
• Libertatea 1: să studieze cum funcționează aparatul și să-i aducă modificări.
• Libertatea 2: să redistribuie aparatele pe care le-a achiziționat.
• Libertatea 3: să distribuie aparate modificate de el.

Un aparat liber trebuie să funcționeze cu programe libere (trebuie să fie liber atât pilotul (engl. = driver), cât și microcodul (engl. = firmware)) și dacă a fost conceput pe calculator, să fie disponibilă sursa lui într-un format liber, ce poate fi citit și modificat de programe libere și din care poate fi construit aparatul folosind programe libere și alte aparate libere.

Un aparat nu poate fi considerat liber dacă sursa lui nu e disponibilă sub o licență de programe liberă (precum GNU GPL) și dacă schema sa nu este disponbilă sub o licență de cultură liberă (precum CC BY-SA).

Aparatele trebuie să fie libere și Fundația Ceata luptă pentru eliberarea lor, educând utilizatorili să-și ceară drepturile și recomandând:

• aparate libere precum OpenSPARC T1 și T2, OpenRISC 1200, pAVR, avr_core și Navré,
• preponderent libere precum Arduino și OLinuXino care merg în totalitate cu programe libere (în timp ce placile sunt libere, sunt distribuite cu microcontrolerele nelibere Atmel AVR și ARM) sau
• măcar care funcționează cu programe libere, precum Atheros 7010 și 9271 și Intel GMA.

Există o serie de restricții care aduc atingere libertăților utilizatorilor de aparate. Astfel, un aparat liber trebuie:

• să nu-l împiedice pe utilizator să-l studieze și să-i aducă modificări,
• să nu-l împiedice pe utilizator să instaleze versiuni proprii de programe libere pe el (să nu practice tivoizarea),
• să nu-l supravegheze (să-l spioneze) pe utilizator,
• să nu folosească Administrarea Digitală a Restricțiilor (DRM) (implementată ca program neliber) pentru a controla distribuția de lucrări de cultură și
• să nu impună brevete de invenție care să interzică sau să limiteze distribuția de aparate.

Subiectul aparatelor libere nu este îndeajuns de dezbătut și lista aparatelor libere nu este mare, în principal din cauza costurilor de producție și limitărilor pe care acestea le reprezintă pentru comunitate. Cu toate acestea, Fundația Ceata vorbește despre și susține fabricarea de aparate libere. Lista de restricții enumerate aici care fac majoritatea aparatelor să fie nelibere cu siguranță nu este comprehensivă și o vom completa pe măsură ce ne dăm seama de alte probleme cu care se confruntă utilizatorii.