Programele libere sunt programe de calculator care respectă drepturile utilizatorilor lor de a le folosi, studia, modifica și distribui. Această definiție scurtă este în conformitate cu definiția programelor libere formulată de proiectul GNU. Astfel, un program este liber dacă utilizatorii săi au cele patru libertăți fundamentale:

• Libertatea 0: să ruleze programul în orice scop.
• Libertatea 1: să studieze cum funcționează programul și să îl modifice astfel încât să funcționeze așa cum își doresc; accesul la codul sursă este o precondiție.
• Libertatea 2: să redistribuie copii pentru a-și ajuta aproapele.
• Libertatea 3: să distribuie copii ale versiunii modificate ca întreaga comunitate să beneficieze de modificările făcute; accesul la codul sursă este o precondiție.

Toate programele de calculator trebuie să fie libere și Fundația Ceata luptă împreună cu partenerii săi pentru eliberarea lor. La fel ca Fundația pentru Programe Libere (FSF), Fundația Ceata folosește doar programe libere și recomandă doar programe libere, respinge programele nelibere și le critică și îi condamnă public pe dezvoltatorii lor. Dacă un program neliber ajunge fără știrea noastră să ruleze pe mașinile de calcul ale Fundației Ceata, remediem imediat problema și publicăm un raport astfel încât alți utilizatori să știe să-l evite, pentru că este neliber și nu ne respectă libertățile.

Licențe de drepturi de autor

Legea drepturilor de autor este restrictivă cu utilizatorii, dar folosind licențe libere, dezvoltatorii etici de programe de calculator dau tuturor utilizatorilor drepturile care consfințesc cele patru libertăți fundamentale enunțate de proiectul GNU. Utilizatorii unui program licențiat liber nu trebuie să ceară permisiuni speciale de la dezvoltator pentru a se folosi de drepturile acordate prin licența liberă.

Licențele libere pe care Fundația Ceata le aplică programelor de calculator dezvoltate de fundație și le recomandă dezvoltatorilor să le folosească pentru programele lor sunt licențe de „stâng de autor” (engl. = copyleft), în speță ultimele versiuni de GNU GPL și GNU AGPL. Aceste licențe nu permit anularea de drepturi pentru un program derivat dintr-un program liber. Folosind acest tip de licențe, programele de calculator odată eliberate nu mai pot să contribuie la restricționarea utilizatorilor.

Singurul care mai poate să restricționeze utilizatorii unui program liber este titularul drepturilor de autor; cesionând exclusiv drepturile de autor Fundației Ceata, dezvoltatorii se pot asigura că indiferent de cine le preia proiectul (un nou acționariat, o altă firmă etc.), nu-l va putea licenția neliber. Fundația Ceata licențiază doar liber programele de calculator asupra cărora are drepturile de autor.

Condiții în licențele libere

Programele libere sunt legale, pentru că licențele libere care le acoperă se bazează pe legislația actuală din domeniul drepturilor de autor. Astfel, utilizatorii de programe libere sunt în legalitate folosindu-le, studiindu-le, modificându-le și distribuindu-le. Titularii drepturilor de autor pot folosi pentru programele lor licențe libere care pun anumite condiții de utilizare care nu fac atingere la cele patru libertăți fundamentale ale utilizatorilor.

O astfel de condiție este stângul de autor care face imposibilă schimbarea termenilor licenței pentru programele derivate dintr-un program liber, condiție menită să combată folosirea programelor libere în programe nelibere, care nu respectă libertățile utilizatorilor. Un alt exemplu de condiție este obligativitatea de a-i menționa pe autorii originali ai programului liber în versiunile modificate ale acestuia, condiție menită să combată plagiatul.

Niciuna din cele două condiții de utilizare amintite mai sus nu încalcă vreuna din cele patru libertăți fundamentale ale utilizatorilor. Proiectul GNU are o listă cu unele din cele mai folosite licențe de drepturi de autor și pentru fiecare specifică dacă licența este liberă sau nu și, în cazul în care nu este liberă, explică care din cele patru libertăți fundamentale sunt încălcate. Este suficient ca o libertate să fie încălcată, intenționat sau nu, pentru ca o licență de drepturi de autor să fie neliberă și deci să fie clasificată corespunzător.

Amenințări din alte domenii

Există cazuri în care drepturile garantate prin licența de drepturi de autor cu care este distribuit un program liber sunt puse în pericol de legi din alte domenii, fără legătură cu drepturile de autor, precum brevetele pe programe și mărcile comerciale.

În mod intenționat brevetele pe programe și mărcile comerciale sunt eronat promovate pe plan internațional laolaltă cu drepturile de autor printr-un singur termen, de propagandă, „proprietate intelectuală”. Nu este singurul termen de propagandă mascată îndreptată împotriva înșiși utilizatorilor, prin care se încearcă legitimizarea practicilor antisociale din mediul digital.

Brevetele pe programe (engl. = software patents) sunt emise în unele țări precum SUA, Canada și Japonia. Sunt certificate date pe idei din programe de calculator care conferă titularilor puterea de a bloca distribuția liberă de programe de calculator care pun în practică aceste idei. În România și restul Uniunii Europene brevetele pe programe nu sunt legale, deși se pun presiuni tot mai mari pentru introducerea în legislație a suportului pentru ele.

Cu toate acestea, toți utilizatorii din lume, inclusiv cei din România, sunt afectați de brevete cel puțin pentru că dezvoltatorii se feresc să implementeze în programele libere pe care le dezvoltă idei care sunt brevetate în unele state. Dar utilizatorilor de programe libere li se poate legal interzice și să se folosească de libertățile 2 (de redistribuție) și 3 (de distribuție) în statele în care brevetele pe programe sunt legale. Proiectul GNU are o pagină în care tratează amenințarea brevetelor pe programe.

În timp ce mărcile comerciale nu sunt greșite prin natura lor, așa cum sunt brevetele pe programe, se poate face abuz de mărcile comerciale pentru a interzice redistribuția comercială sau distribuția de versiuni chiar puțin modificate ale programelor libere sub mărcile lor înregistrate. Din nou, pot fi încălcate libertățile 2 și 3.

În cazul mărcilor comerciale folosite restrictiv, Fundația Ceata recomandă înlocuirea mărcilor respective cu mărci noi, care nu servesc decât pentru identificarea programului, nu și pentru încălcarea de libertăți ale utilizatorilor. Fundația pentru Programe Libere (FSF) reprezintă un model și în acest sens cu proiectul Gnuzilla pentru programele dezvoltate de proiectul Mozilla restricționate cu marca Firefox.